Avem timp pentru Dumnezeu?

POEM


Am ingenunchiat rugandu-ma, dar nu prea mult, caci multe altele aveam de facut.
Ma grabeam la serviciu, chitantele erau gramada.
Asa ca am ingenunchiat si am spus grabit o rugaciune,
M-am ridicat apoi repede sa plec.
Datoria mea de crestin era implinita, sufletul meu se putea linisti.

Toata ziulica n-am gasit timp sa spun o vorba buna, sa vorbesc cu prietenii despre Isus.
Oricum, ma temeam ca mi-ar rade in fata.

N-am timp, n-am timp, prea multe de facut...
Ma plangeam intruna...

Chiar n-aveam timp pentru un suflet la nevoie?
Poate nici timp sa mor???

Si totusi, am murit.
M-am apropiat de Domnul, i-am stat in fata cu ochi mariti:
Tinea in maini o carte,
Cartea vietii.

Dumnezeu s-a uitat in carte:
"Numele tau nu-i de gasit. Aveam de gand sa-l trec in carte, dar timpul mi-a lipsit."

S-a ridicat parul pe mine, cand am citit aceast poem. E asa de adevarat uneori ca avem timp pentru orice altceva, numai pentru Dumnezeu nu, gandindu-ne ca doar Dumnezeu stie El ca noi suntem tot timpul cu gandul la el.
Sa ne ajute Domnul sa ne revizuim prioritatile in asa fel incat la sfarsit sa auzim: "Bine rob bun si credincios... vino sa iti iei rasplata!!!"

Cand era fetita mea mai mica imi era tare greu sa imi organizez ziua si mai ales sa imi fac timp pentru timpul meu cu Dumnezeu. Si mult timp am fost frustrata de asta si simteam cum slabesc spiritual. Am reusit intre timp sa imi mai fac ordine in activitatile zilnice, am invatat sa imi fac timp avand un copil mic. Sotul meu o duce pe fetita dimineata la gradinita si pana sa plec eu la filarmonica mai am 45 de minute si ma bucur din plin de minutele astea.

Asa era si la mine pana o aveam numai pe Dania. Dimineata de la 8 la 12 era timpul meu propriu si personal, insa acuma de cand o am si pe Neria e mai delicata treaba. Ca desi Dania nu e acasa pana la 12, Neria e cu mine tot timpul. Dar incerc si ma straduiesc sa imi fac un program in asa fel incat sa am timp si pentru Dl.
pupici

Daca la voi e greu la mine e si mai greu Am un bebe mic care ar vrea tot timpul sa stea in brate la mine si inca un baietel de 2 ani jumate care nu merge inca la gradinita(asta in timpul mai liber de dimineata!) dar eu l-am rugat pe tatal meu sa vina in fiecare zi la mine sa ne rugam inpreuna si sa citim Biblia.Asa s-a nascut si forumul asta dintr-un astfel de timp de partasie.Asa ca eu sunt multumita ca de cand am inceput sa ma rog regulat ma simt mai aproape de EL.Sper sa o tin tot asa si chiar mai bine.NUMAI CU AJUTORUL LUI.

Dragi mamici cu copii mici,

Vreau sa va spun ca exista etape in viata unei femei si acestea sunt randuite si intelese de Dumnezeu.El stie cat de mult timp si energie trebuie sa daruim copiilor atunci cand sunt mici.Sa nu va simtiti vinovate pentru ca nu reusiti intotdeauna sa aveti un timp lung de partasie, sau un timp regulat. Domnul nostru se uita la dorinta adanca a inimii si apreciaza un gand si un efort cat de mici.Nu cantitatea conteaza ci calitatea si motivatia corecta.Sa va spun ce am invatat eu cand aveam copiii mici:cand spalam vase, dadeam cu aspiratorul sau ii hraneam pe copii, ii leganam etc. gandul meu se inalta spre Domnul, vorbeam cu El, ii multumeam, ii ceream iertare pentru ce am gresit, ceream ajutor, ceream putere, cantam si Il laudam...Cand dormeau copiii atunci puteam sa citesc in Scriptura, un pasaj scurt la care meditam si il foloseam ca subiect de meditatie pana a doua zi.Faceam ce imi statea in putere in acea perioada a vietii, fara sa ma simt vinovata ca nu faceam mai mult.Stiam ca Domnul meu ma intelege!

Este minunat Monica sa si pe cineva apropiat cu care sa te rogi ! Este o mare binecuvantare!

Si eu imi fac timp. Ca n-am incotro. De multe ori ma gandesc ca El este singurul care ma mai poate ajuta in situatii limita.. Nu il uit ca e ceva ce imi intra in rutina... Eu ma rog mereu sa ne fie bine si sa ne facem viata mai usoara, findca printre straini daca nu te adaptezi repede ti se pare extrem de greu.... asa ca singurul langa noi este Dumnezeu...

Doramo, stai linistita ca nu esti singura. Eu uneori si cand am ceva timp mi-e greu sa ma concentrez si sa citesc si sa ma rog. Nu pot sa spun ca am o viata perfecta de rugaciune si de citire a Bibliei. Ma straduiesc...si cer putere de la Dumnezeu.

M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata. Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la seviciu. Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat. Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, Am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea. Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici acum sa-Mi spui doua vorbe. Cand te intorceai de la munca, ti-Am vazut oboseala si stresul si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat , M-ai injurat . Doream atat de mult sa-Mi vorbesti. Oricum ziua era, inca, lunga. Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat. Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine. Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna.. Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat... Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata. Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau. Te iubesc atat de mult incat te voi rabda. Acum esti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi Imi vei acorda putin timp din timpul tau.
Iti urez o zi buna!

Al tau Tata, Dumnezeu.

O teamă sfântă…
Doamne, mă gândesc cum omenirea, fără Tine, nu ar avea orizont, universul ar fi în haos, iar eu - fiindcă te cunosc ca fiind Începutul şi Sfârşitul – înţeleg acum, că fără Tine nu aş avea sens şi scop real în viaţă.
Îţi mulţumesc pentru acea zi în care mi-ai iluminat mintea, mi-ai sensibilizat inima şi mi-ai dat credinţa în Tine. Mulţumesc pentru jertfa Ta, pentru iertare şi izbăvire de sub robia păcatului.
Mulţumesc pentru regenerare şi transformare, pentru putere şi ajutor în încercări şi în ispite.
Mulţumesc pentru conştientizarea vremelniciei mele pe acest pământ, care mă motivează să trăiesc o viaţă curată, o viaţă demnă şi vrednică de împărăţia Ta. Să te cunosc pe Tine ca Dumnezeu-Tată, ca Mântuitor şi Domn al vieţii mele este cea mai mare binecuvântare.
Când mi-a fost mai greu şi când mi-e mai greu ştiu că am pe Cine să chem în ajutor. Tu asculţi rugăciunea spusă conform voii Tale şi întotdeauna răspunzi conform principiilor Tale. Oricare şi oricum ar fi răspunsul Tău, eu sunt aceea care cu siguranţă am de învăţat ceva mai bun pentru viaţa mea de acum şi din viitor. Când nu mi-a plăcut răspunsul Tău mi-ai descoperit o nouă dimensiune a modului în care Tu acţionezi şi porţi de grijă copiilor Tăi şi aceasta a fost tot spre binele meu. Eşti o sursă inepuizabilă de înţelepciune, dragoste necondiţionată, dreptate şi adevăr.
Cel mai mult mă copleşeşte faptul că Tu eşti Sfânt. Eşti sfânt şi ai atâta răbdare cu mine, cu fiecare copil al Tău în acest proces de curăţie şi acea sfinţenie date de adevărul Tău (Cuvântul Tău). Am o singură teamă.
Mi-e teamă de înştiinţarea Ta scrisă pentru fiecare creştin şi nu numai.
Va veni o zi, ultima zi a harului…
Iar eu, asemeni fiecărui muritor, nu ştiu când va veni acea zi.
Mă întreb deseori: sunt pregătită îndeajuns şi sunt gata astăzi să aştept ziua aceea? Mă gândesc foarte serios la această întrebare şi conştientă de ceea ce eşti Tu, Dumnezeu Tată, Mântuitor şi Domn, conştientă de lucrarea Duhului Sfânt în viaţa mea, mă simt plină de recunoştinţă că mi-ai dat credinţa în Tine, mi-ai dat acel sentiment de bucurie şi teamă. Sunt doar un om… şi am acea teamă sfântă cînd, sau mai bine zis imaginându-mă că stau în faţa Măreţiei Tale!
Teamă sfântă…
Cred că este bine să avem în fiinţa noastră acea teamă sfântă izvorâtă din însăşi învăţătura Sfintei Scripturi care ne-a descoperit un Dumnezeu plin de îndurare, îndelung răbdător, credincios promisiunilor Sale şi-n acelaşi timp un Dumnezeu Sfânt, Mare, Puternic, Drept . (Exod 34: 6-7a)
Cred că despre acest concept de teamă sfântă vorbeşte Domnul Isus ori de câte ori spune -vegheati - ( aveti teama de Dumnezeu); îndemnul acesta îl găsim în toată Scriptura, cu preponderenţă în Noul Testament.
E dureros sa vedem creştini evanghelici - şi cu tristeţe spun aceasta - care consideră că harul ne permite compromisuri, dar categoric nu-i aşa. Gresim, suntem oameni, dar ne pocaim si luptam sa fim crestini adevarati.
Harul revelează bunătatea şi dragostea lui Dumnezeu, si el nu intră în conflict cu dreptatea şi justiţia lui Dumnezeu. Sunt două caracteristici care definesc unicitatea lui Dumnezeu.
Conştientă de această realitate port cu mine sentimentul acesta de teamă sfinta.
Mi-am facut timp sa ma pregatesc pentru intilnirea cu Dumnezeu daca astazi va fi ziua aceea?
Ultima zi a harului...

Sa ne amintim !

Alergam in viata dupa atatea lucruri…..fara sa mai facem cate un popas pentru a discerne…..Alergam spre niciunde si , ne trezim ca suntem goi pe dinauntru. Dureri neintelese ne apasa…..
In goana spre niciunde, nu a mai fost loc pentru liniste si, doar acolo, in oaza linistii, poti vorbi cu propriul suflet…..Sa il intrebi cum ii mai este, ce nevoi are ?
In goana pentru supravietuire, am uitat ca bucuria vietii o simte cel ce se ingrijeste, mai intai, de suflet !
Am uitat ca nu trebuie sa luptam ca sa supravietuim ci ca sa traim din belsug…..Ar trebui sa ne facem timp ca sa ne amintim!

Ma cutremur cateodata cand realizez cat de trecatori suntem, ce viata scurta avem si cat accent punem pe lucrurile vietii acesteia.Ne ingrijoram si ne enervam ca ceva mic nu merge cum trebuie , ca nu gasim ce cautam la momentul potrivit.....Daca am putea sa ne detasam de toate astea si sa vedem viata asa cum o vede Dumnezeu.....Intr-adevar trebuie sa ne hranim sufletul mai mult ca atunci vom realiza mai mult ce inseamna VIATA.
.

Am copiat acest text de pe internet pentru ca e ceva ce poate le da de gandit unora dintre cititoarele noastre.
Fiica lui Billy Graham, intr-un interviu in emisiunea Early Show, a fost intrebata de Jane Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie 2001:"Cum a putut Dumnezeu sa lase sa se intimple asa ceva?"

Anne Graham a dat un raspuns foarte profund si inspirat:
"Cred ca Dumnezeu este adinc intristat de aceasta, la fel ca si noi, dar noi de ani de zile Îi spunem sa iasa din scolile noastre, din guvernul si din vietile noastre. Si, fiind El un adevarat gentleman, cred ca pur si simplu S-a dat calm la o parte.

Cum putem noi sa-I cerem binecuvintarea si protectia Sa daca Ii
cerem sa ne lase in pace? (În lumina recentelor evenimente, atacuri teroriste, atacuri armate in scoli, etc.)

Cred ca totul a inceput cind Madeleine Murray O'Hare (care a fost ucisa, iar corpul ei a fost gasit recent) a afirmat ca nu dorea nici un fel de rugaciuni in scolile noastre, iar noi am spus O.K.

Apoi, cineva a spus ca mai bine nu am citi Biblia in scoli (Biblia care spune sa nu ucizi, sa nu furi si sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti), iar noi am spus O.K.

Apoi, dr. Benjamin Spock a spus ca nu ar trebui sa ne plesnim
copiii atunci cind se poarta urit, pentru ca aceasta le-ar afecta mica lor personalitate si stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am spus ca un expert trebuie sa stie ce vorbeste, asa ca am spus O.K.

Apoi, cineva a spus ca profesorii si dirigintii nu ar trebui sa
ii disciplineze pe copii atunci cind gresesc. Iar conducatorii de scoli au spus ca nici un membru al personalului sa nu atinga vreun elev atunci cind se poarta urit, pentru ca scolile nu au nevoie de publicitate proasta si in nici un caz de procese. (Totusi, exista o mare diferenta intre a disciplina si a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.). Iar noi am spus O.K.

Apoi, cine stie ce membru inteligent al consiliului de conducere
al vreunei scoli a spus ca, baietii fiind baieti, vor face dragoste oricum, deci ar trebui sa le dam fiilor nostri prezervative. Asa, ei vor putea sa se distreze cit vor, iar noi nu vom trebui sa le spunem parintilor ca le-au primit de la scoala. Iar noi am spus O.K.

Apoi, unii dintre alesii nostri de virf au spus ca nu conteaza
ceea ce fac in viata lor privata atit timp cit isi fac treaba la slujba.
De acord, a spus fiecare din noi, mie nu-mi pasa de ceea ce face
altcineva, inclusiv presedintele, in viata sa privata, atit timp
cit am o slujba si economia merge bine.Apoi, cineva a spus sa tiparim reviste cu femei goale, in semn de respect si apreciere a frumusetii feminine. Iar noi am spus O.K.

Apoi, altcineva a impins acea apreciere un pas mai departe,
publicind fotografii cu copii goi, si inca mai departe, afisindu-le pe Internet. Iar noi am spus O.K., au dreptul la libera exprimare.

Apoi, industria show-business-ului a spus: hai sa facem show-uri
TV si filme care sa promoveze indepartarea de Dumnezeu, violenta si sexul ilicit, sa inregistram melodii care sa incurajeze violurile,drogurile,crimele,sinuciderea si temele satanice. Iar noi am spus ca nu este decit entertainment-amuzament, nu are efecte adverse si oricum nu
o ia nimeni in serios, asa ca totul a mers inainte.

Iar acum ne intrebam de ce copiii nostri nu au constiinta, de ce
nu disting binele de rau, de ce nu ii deranjeaza sa ucida pe
straini, pe colegii de clasa sau pe ei insisi. Probabil ca, daca ne-am gindi mai mult, ne-am da seama de ce. Cred ca totul se reduce la faptul ca ceea ce vei semana, aceea vei si culege.

Noi Ii spunem lui Dumnezeu: Draga Doamne, de ce nu ai salvat-o pe acea fetita ucisa in clasa? Iar Dumnezeu raspunde: Dragul meu, Eu am fost alungat din scoli, nu puteam fi acolo. Cum puteam Eu fi acolo, cind voi mi-ati spus sa plec din scoli?
E ciudat cum oamenii Il dispretuiesc pe Dumnezeu, si apoi se intreaba de ce totul merge tot mai prost.
E ciudat cum de credem tot ceea ce scriu ziarele, dar noi ne indoim de ceea ce spune Biblia.
E ciudat cum de toti oamenii vor sa mearga in ceruri, desi nu
cred,gindesc,spun sau fac nimic din ceea ce scrie in Biblie.
E ciudat cum de unii pot spune Cred in Dumnezeu si de fapt sa-l
urmeze pe Satan, care, de fapt, crede si el in Dumnezeu.
E ciudat cum ne repezim sa judecam, dar nu ne place sa fim judecati.
E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin e-mail si ele se raspindesc precum focul salbatic, dar cind incepi sa trimiti mesaje privindu-L pe Dumnezeu, oamenii se gindesc de doua ori inainte de a le trimite si altora.
E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar, crud si obscen trece liber prin cyberspatiu, dar orice discutie publica despre Dumnezeu este impiedicata la scoala si la locul de munca.
E ciudat cum poate fi cineva atit de inflacarat de dragoste pentru Hristos fiind in acelasi timp un crestin invizibil in timpul saptaminii."

Rideti?
E ciudat cum de, gindindu-va daca sa trimiteti sau nu mai departe acest mesaj nu-l veti trimite multor adrese din lista voastra, pentru ca nu sunteti siguri de ceea ce crede destinatarul posibil sau de ceea ce vor crede despre VOI daca il veti trimite.
E ciudat cum de ma ingrijoreaza mai mult decit ceea ce cred oameniidespre mine si mai putin ceea ce crede Dumnezeu despre mine.

Ce credeti?
Trimiteti mesajul mai departe daca credeti ca este bun. Daca
nu,atunci pur si simplu aruncati-l la cos si nimeni nu va sti ca ati facut-o. Dar, daca o faceti, atunci nu va mai plingeti de starea proasta in care a ajuns lumea!

Va multumesc !


O sa scriu si eu cate ceva cand voi reusi sa ma adun...

Un moment de reflectie:
Cum ar fi daca am trata Biblia ca pe telefoanele mobile ? Oare am purta-o cu noi mereu, in posete sau in buzunare ? Oare ne-am intoarce dupa ea daca am uitat-o ? Am umbla prin ea de cateva ori pe zi ? Am folosi-o ca sa primim mesaje din textul biblic? Am trata-o ca si cum nu am putea trai fara ea? Oare am darui-o ca pe un cadou copiilor nostri? Am folosi-o cand calatorim? Am folosi-o in caz de urgente?
Spre deosebire de telefoanele mobile, nu trebuie sa ne facem griji ca am putea fi deconectati: Isus a platit deja factura in avans!
Unde este Biblia ta ?
Daca esti crestin adevarat trimte gindul mai departe, nu-ti fie rusine. EL a spus: "Cine se va rusina de Mine si eu ma voi rusina de el"

Of!!! Trec printr-o seceta spirituala.Nu stiu ce mie asa de greu sa ma rog!Ati simtit vreodata ca va puteti intari spiritual daca Il laudati pe Dumnezeu?Nu stiu ce baza bibloca as putea avea dar asa simt acum .Asa ca las totul si ma duc sa Ii cant .Sper sa fie mai bine.

Da Monica,atunci cind sunt intristata sau obosita sufleteste numai daca ascult muzica crestina simt cum ma ridic ,cum ma intaresc .Si cind Il Laud eu personal pe Domnul simt o fericire ce nu se poate descrie!
Psalmistul spune ca,,Domnul locuieste in mijlocul laudelor".....
PS.34,,Voi binecuvinta pe Domnul in orice vreme;lauda Lui vafi totdeauna in gura mea.
Sa mi se laude sufletul in Domnul!Sa asculte cei nenorociti si sase bucure.
Inaltati pe Domnul impreuna cu mine .Sa laudam cu totii numele lui!-