De vorba cu Dumnezeu

- "Tatal nostru care esti in ceruri..."
- Da.
- De ce ma intrerupi? Nu vezi ca ma rog?
- Bine, dar M-ai chemat.
- Te-am chemat? Eu nu Te-am chemat, eu ma rog: "Tatal nostru care esti in ceruri..."
- Vezi? Iarasi M-ai chemat.
- Cum adica Te-am chemat? Ce vrei sa spui?
- M-ai chemat. Ai spus: "Tatal nostru care esti in ceruri." Iata-Ma! Sunt aici. La ce te gandesti acum?
- La nimic. Am vrut doar sa spun o rugaciune. Imi place sa spun "Tatal nostru". Intotdeauna ma simt bine dupa aceea, asa, ca si cand mi-as fi indeplinit o datorie.
- Bine, atunci continua.
- "Sfinteasca- se Numele Tau..."
- Stai! Ce vrei sa spui prin asta?
- Prin ce?
- Prin "Sfinteasca- se Numele Tau".
- Oh... (surprins) ...nu stiu ce inseamna. De unde sa stiu? Face parte din rugaciune. Chiar asa - ce inseamna?
- Inseamna "fie onorat, cinstit, facut sfant".
- Da, are sens! Niciodata nu m-am gandit ce-ar putea sa insemne acest "sfinteasca- se". Acum trebuie sa continuu: "Vie Imparatia Ta, faca-se voia
Ta precum in cer, asa si pe pamant..."
- Chiar crezi ce-ai spus?
- Desigur? De ce nu?
- Bine, si-atunci ce faci cu privire la aceasta?
- Cum ce fac? Pai, ce-as putea face? Nu fac nimic... Ma gandesc doar ca ar fi minunat daca Tu ai detine controlul peste toate lucrurile, mari si mici, de aici, de pe pamant, asa cum fara-ndoiala ca detii controlul acolo sus, in ceruri.
- Detin Eu controlul peste viata TA?
- Peste viata MEA? Bine... eu merg la biserica...
- Nu, nu asta te-am intrebat. Ce poti sa spui despre poftele firii pamantesti cu care te lupti? Ce faci cu temperamentul tau, mai ales cand - cum spui tu - te calca cineva pe batatura? Stii prea bine ca asta este Una dintre problemele tale... Si aminteste-ti ce fel de carti citesti, ce programe TV urmaresti...
- Opreste-Te! Nu ma mai critica! Nu sunt cu nimic mai rau decat ceilalti din biserica!
- Oh, iarta-Ma, te rog. Credeam ca te rogi ca voia Mea sa se faca pe pamant precum in cer. Iar aceasta nu se poate face decat daca incepe cu cei care se roaga pentru aceasta. Deci... cu TINE.
- Bine, recunosc ca am unele cusururi, si pentru ca Tu ai mentionat cateva dintre ele, ma gandesc ca as mai putea adauga si altele.
- Cred si Eu ca ai mai putea adauga si altele...
- Stii, adevarul e ca nu m-am prea gandit la ele pana acum, dar mi-ar placea sa ma las de unele obiceiuri rele. Si asa, treptat, as fi cu adevarat LIBER!
- Bine, acum esti pe drumul cel bun. Vom lucra impreuna: Tu si cu Mine. Nici nu banuiesti cate biruinte vom avea! Ma bucur pentru tine.
- Asculta, Doamne, acum trebuie sa inchei. Rugaciunea asta mi-a luat mai mult timp ca de obicei. "Painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi."
- Rugaciunea este un lucru periculos. Poti sfarsi prin a fi complet schimbat - stiai asta, nu-i asa? Tocmai asta vreau Eu sa alegi tu pentru viata ta. M-ai chemat si iata-Ma, sunt aici. Acum este prea tarziu sa te opresti. Continua-ti rugaciunea, mergi mai departe.
- Mi-e frica!
- Frica? De ce ti-e frica?
- Pentru ca stiu deja ce vei spune.
- Haide, pune-Ma la incercare si-ai sa vezi.
- "Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri..."
- Ce se intampla intre TINE si OANA?
- Vezi? Am stiut! Am stiut c-o sa-mi amintesti de ea! Doamne, Oana imprastie numai minciuni despre mine si nici pana in ziua de azi nu mi-a platit datoria. Mi-am promis solemn s-o pun la punct o data pentru totdeauna!
- Dar ruga ta cum a fost? Cum te-ai rugat?
- Nu asta am vrut sa spun!
- Bine, cel putin esti sincer. Dar cred ca nu este deloc usor sa porti povara amaraciunii in inima ta...
- Nu-mi pasa! Cel putin ma voi simti mai bine dupa ce ma voi razbuna pe ea. Oh, planul e gata, pana in cele mai mici amanunte! O sa-i para rau de absolut tot ce mi-a facut!!!
- Te inseli, dragul meu. Nu te vei simti deloc mai bine, ci va fi mai rau. Razbunarea doar pare dulce. Gandeste-te numai cat de nefericit esti deja. Dar stii ceva? Eu pot schimba totul.
- Tu poti schimba totul? Cum?
- Iart-o pe Oana si atunci Eu te iert pe tine. Ura si pacatul vor ramane problema Oanei dupa aceea, nu a ta. S-ar putea sa pierzi banii aia cu care spui ca-ti este datoare, dar cel putin vei avea pace in inima ta.
- Dar, Doamne, NU POT s-o iert!
- Atunci nici Eu nu pot sa te iert.
- ...Bine, ai dreptate. Mai mult decat sa ma razbun pe Oana, vreau sa am pace in inima. Bine, o iert! Ajut-o sa gaseasca si ea calea cea dreapta in viata. Doamne, stiu ca se simte mizerabil acum - si oricine ar face ca ea s-ar simti la fel. Intr-un fel sau altul, Te rog, arata-i calea.
- Foarte bine! Minunat! Cum te simti acum?
- Hmmm, bine, chiar foarte bine. Stii, cred ca deseara nu voi merge la culcare atat de incordat ca de obicei... Parca nici nu mai sunt atat de obosit...
- Dar nu ti-ai terminat inca rugaciunea. Continua...
- Ai dreptate! "Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau..."
- Bine, am sa fac si asta, numai nu te pune singur in locul unde poti fi ispitit.
- Ce vrei sa spui cu asta?
- Schimba-ti prieteniile, renunta sa mai mergi in locurile in care ai mers pana acum, nu te mai uita la filme murdare, nu mai asculta discutii pacatoase, nu te mai pune in situatii indoielnice. Unii dintre prietenii tai au deja o influenta mult prea mare asupra ta. Vor sa te implice in lucruri incorecte, nu te lasa pacalit de ei! Te mint ca sa se distreze pe seama ta, dar in cele din urma prietenia cu ei te va ruina. Si inca ceva: nu face din Mine tapul tau ispasitor.
- Nu inteleg! Ce vrei sa spui?
-Intelegi prea bine! Asa procedezi mereu - te bagi in probleme si apoi fugi la Mine: Doamne, ajuta-ma sa ies din incurcatura asta si Iti promit ca numai fac alte prostii! ...Ti-aduci aminte de cate ori te-ai targuit cu Mine?
- Da, Doamne... Mi-e atat de rusine... Imi pare rau. Te rog sa ma ierti.
- Te iert. Mergi mai departe, termina-ti ruga.
- "Caci a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin."
- Stii TU ce Mi-ar aduce Mie slava? Ce M-ar face cu adevarat bucuros?
- Nu stiu, Doamne, dar vreau sa stiu! Vreau sa-Ti gasesti placerea in mine. Vad cat de mizerabila a fost viata mea pana acum, dar vreau atat de mult sa fiu unul dintre urmasii Tai.
- Iata si raspunsul la intrebarea Mea!
- Da?
- Da, asta Imi aduce Mie slava: sa am oameni ca TINE pe pamant, care Ma iubesc si care cauta voia Mea in viata lor.
- Doamne, abia astept sa vad ce poti face Tu din mine! Faca-se voia Ta in viata mea.
- Amin?
- Amin, Doamne.
- Asa sa fie!

Tatal nostru [Insemnari din Vale, nr. 47/2004]

http://www.trilulilu.ro/crinuta/27694c28e6caef - mai sunt si frumuseti intr-o lume urata.

Foarte frumoase ganduri....

Tania,
am gasit un timp de liniste ca sa citesc atent ce ai scris....Da, adevarul este ca de multe ori ne rugam fara sa luam seama la cuvintele pe care le rostim, ne rugam mecanic asa ca si cum ar fi un ritual...nu ne rugam cu inima, cu mintea...

Poate ca nu e la intamplare ce ai scris!Dumnezeu intreaba:"Stii tu ce te rogi?""Stii cum vreau EU sa te rogi?"
Un subiect bun de meditatie!
Domnul sa te binecuvinteze!

Chiar, cum stati voi de vorba cu Dumnezeu?Asa, ca intre prieteni?Sau poate ca intre sef si subaltern?
Cum conversati cu El ?Cum va vorbeste El ?Despre ce va vorbeste ?

De joi seara pana simbata dupa adunare am luat post pentru Daniel.Si am venit inaintea Domnului cu dorinta inimii mele dar nu stiu de ce imi suna in minte tot timpul "nu", ca si cum Dumnezeu nu vroia sa-l vindece si sa-l elibereze.Si imi venea sa insist intr-una "Doamne vindeca-l, te rog".Dar gandindu-ma ca nu e prea frumos din parte mea sa Il oblig pe Dumnezeu prin insistentele mele m-am oprit.Dar duminica, mi-am adus aminte de Iacov care s-a luptat cu Dumnezeu pentru a obtine binecuvantarea.De ce a trebuit sa se lupte cu Dumnezeu pentru ceva bun? De ce Dumnezeu nu ar fi vrut sa-i dea binecuvantarea? Dupa aceea am facut legatura cu ce spunea Isus despre vaduva si judecatorul nedrept .Ideea e ca trebuie si avem voie sa insistam la Dumnezeu.Voi ce ziceti?

Totul e sa crezi !!!!!!!!! Cere-I si ai sa vezi !!

Magda Isanos
--------------------------------------------------------------------------------
Dumnezeu

Oamenii bogati au facut icoane,
catapitezme-aurite si strane,
insa Dumnezeu n-a venit
in locul astfel ingradit.

Bogatii stateau grosi, impovarati
si se uitau la sfintii frumos imbracati.

In vremea asta, Dumnezeu zbura-n copaci,
facindu-i sa-nfloreasca. Fugea la saraci,
cerindu-le mamaliga si ceapa.
Era cind cimpie verde, cind apa.
Alteori se facea mic
si s-ascundea in floarea de finic,
ori s-apuca sa creasca-n papusoaie,
s-ajute furnicile la musuroaie,
sa dea pamintului mana si ploaie.

Avea atitea de facut Dumnezeu,
si oamenii il plictiseau mereu,
cerind unul pentru altul rau.
Ii auzea strigind: "Pamintul meu..."
Ii vedea punind semn de hotar,
ciopirtind, impartind minunatul dar.

Atunci se supara. Pornea furtuna.
Cu seceta si ploaie-nghetata lovind intr-una,se facea mare
si-nfricosat,
ca muntele cu paduri imbracat.
Pina venea o pasare la el.
Codobatura, sau un porumbel,
si spunea: "Doamne, mi-a cazut puiul jos.
Zi sa se faca iara frumos,
sa rasara soarele si sa-l gasesc..."

"Faca-se voia ta, sol pasaresc..."
Si Dumnezeu punea fulgeru-n teaca
si s-apuca alte lucruri sa faca.

In copacul Tau Doamne, eu nu sunt decat o frunza

In copacul Tau eu nu sunt decat o frunza Doamne;
m-ai invatat sa ma leagan, sa ma sprijin de-nalt
sa privesc de sus toate minunile lumii.
Dar fara Tine as fi fost un nimic
graunte de pulbere, picatura de apa;
fara Tine as fi fost doar un inceput
fara intrebari, fara raspunsuri
un vesnic punct al inceputului
fara sa prind taina lucrurilor.

Tu m-ai plasmuit din neant
mi-ai dat chip, glas, vointa
puterea de-a merge inainte
de a privi in sus nu ca pe o povara
ci ca un semn ca locul meu e acolo langa Tine.